 |
| Radha şi Krishna jucând şah |
Deoarece nu se ştie sigur în ce ţară
a apărut, şi legenda este găsită în mai multe variante, în unele variante
regele şi inventatorul fiind indieni, iar în altele ei fiind chinezi. Dintre
ele, am ales varianta cu indienii, iar legenda cu boabele de grâu spune că:
Un
înţelept indian a inventat jocul de şah dorind să îi dea o lecţie regelui
Indiei, deoarece acesta neîndreptăţea poporul şi era un om foarte orgolios. Ce l-a
determinat pe înţelept să creeze un astfel de joc? El a dorit să îi demonstreze
acestui rege că absolut fiecare slujitor la curtea regală are o importanţă, pe
tabla de şah regele fiind neajutorat, fără prezenţa acestora (se ştie că posibilitatea
de mişcare a regelui, pe tabla de şah, este foarte mică).
Însă rajahului (denumirea
regilor în India) i-a plăcut foarte mult acest joc şi s-a decis să îl
răsplătească pe inventator, pentru ceea ce i-a oferit. Înţeleptul a refuzat de
mai multe ori. Dar, într-un final, datorită insistenţelor regelui, a fost de
acord să fie recompensat. Însă ceea ce a cerut a fost de-a dreptul neaşteptat!
El a spus:
-
Dorinţa
mea este să îmi dăruieşti un bob de orez, Înălţimea Ta!
-
Cum?
Doar un bob de orez? a întrebat surprins regele.
-
Păi,
doar un bob de orez pentru primul pătrat al tablei de şah. Apoi dublează
numărul de boabe pe al doilea pătrat, deci încă două boabe pe al doilea. Apoi
pe următorul dublează numărul de boabe. Şi tot aşa, până la ultimul pătrat al tablei
de şah.
Împăratul s-a considerat
mulţumit şi, zâmbind, a trimis un slujitor să îi aducă o tablă de şah pentru
înţelegere şi încă un slujitor la bucătărie să aducă un săculeţ cu boabe de grâu.
Dar inventatorul s-a adresat calm slujitorului:
-
Un săculeţ
cu boabe de grâu? Te sfătuiesc să aduci mai mult.
Cei care asistau acolo au
început să râdă, neînţelegând pentru ce ar mai fi nevoie de încă un săculeţ. Şi
iată că inventatorul nostru puse o boabă de orez pe primul pătrat al tablei de
şah, pe al doilea păstrat a pus 2, pe al treilea a pus 4, apoi 8, apoi 16, 32,
64, 128 şi aşa mai departe. Când inventatorul a ajuns însă la jumătatea celui
de al doilea rând, grămăjoarele mici de boabe de orez s-au dublat, devenind
săculeţi. Săculeţii s-au dublat şi ei, devenind saci de mărime mijlocie (odată
cu dispariţia zâmbetului de pe buzele celor care asistau la înţelegere), iar
sacii de mărime mijlocie s-au dublat devenint saci mari cu grâu. Până la
sfârşitul celui de-al doilea rând, adică după 16 pătrate, regele a înţeles că a
făcut o mare greşeală, deoarece el deja datora inventatorului 32 768 de boabe
de grâu, iar pe lângă acestea mai rămăseseră încă 48 de pătrate!
El a cerut oprirea jocului
şi i-a chemat pe cei mai mari matematicieni din India, rugându-i să îi
calculeze numărul de boabe pe care ar trebui să îl ofere inventatorului, dacă
jocul ar ajunge la sfârşit. După calcule şi dezbateri, matematicienii regelui au
ajuns toţi la aceeaşi concluzie: până la ultimul pătrat, dacă ar fi dublat în
continuare boabele de grâu, atunci s-ar fi ajuns la 18 milioane de miliarde de
boabe de grâu! Nu doar că rezervele de grâu ale Indiei nu ar fi acoperit nici
jumătate din tablă, însă pentru a se putea umple şi ultimul pătrat, ar fi fost
nevoie de 10 ori mai mult decât grâul existent în întreaga lume! Regele a oprit
astfel demonstraţia şi i-a propus inventatorului să îi ofere în schimb un ţinut
de sute de hectare pentru cultivarea grâului. Legenda se sfârşeşte când inventatorul
a acceptat bucuros şi toată lumea l-a felicitat pentru înţelepciunea şi
isteţimea de care a dat dovadă. El a luat acele pământuri şi a trăit mulţi,
mulţi ani o viaţă desăvârşită, plină de confort şi mulţumiri.
Care este deci legătura între
această legendă a apariţiei şahului şi puterea exponenţială? Într-adevăr, jocul
pe care i l-a propus inventatorul regelui Indiei a avut la bază cunoaşterea
puterii exponenţiale. Atunci când a acceptat să intre în joc, inventatorul cunoştea
valoarea puterii exponenţiale, cu alte cuvinte el înţelegea cât de mult
înseamnă, de fapt, 2 la puterea 63, adică 2 înmulţit cu el însuşi de 63 de ori.
Un alt mare om care a înţeles
uluitoarea forţă a puterii exponenţiale sau a creşterii exponenţiale a fost
Albert Einstein numind creşterea exponenţială a opta minune a lumii!
Iar acum o întrebare. Oare dacă,
pornindu-se doar de la un singur bob de grâu, s-a ajuns la o cantitate atât de
mare, la a 63-a etapă, atunci ce câştig financiar ar fi, dacă s-ar aplica
aceeaşi metodă şi pentru obţinerea banilor? Ei bine, aceasta este o metodă deja
folosită de către mulţi mari oameni bogaţi. Dar pentru a explica această
metodă, ar fi nevoie de un cu totul alt articol, astfel că voi pune următoarea
adresă, în care este explicat mai în detaliu întregul principiu al creşterii
exponenţiale, pe latură financiară: http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1856-Dorel-Grigore-4-lectii-pentru-succesul-in-viata
 |
| Joc de şah cu 3 jucători |
Încă ceva? S-a inventat şahul în
trei persoane. Şi arată destul de interesant: tabla de şah este rotundă, are
câteva reguli adaptate, pe tabla de şah sunt marcate nişte linii curbe, care te
îndrumă cum să mergi pe diagonală. Preţul său de plecare, în America, este de
40 de dolari.
